Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe

Despre

Pentru Brăila!

Arhiva foto-video-culturala: Virgil Andronescu | Facebook , Virgil Andronescu | Facebook

Virgil Andronescu – poetul condamnat la viață

In loc de Curriculum Vitae

  • – Gheorghe SARAU –

Virgil Andronescu (pe numele real: Andronache Virgil – Nicolae) s-a născut în cartierul Odaia al orașului teleormănean Turnu Măgurele, la data de 28 noiembrie 1972, din părințiiGabriel Andronache și Ecaterina Andronache (născută ca Ecaterina Vaicăr în satul Olteanca – Segarcea Vale). Din păcate, nașterea copilului este prematură, la nici șapte luni, ceea ce a însemnat, din clipa aceea, ani de zile de spitalizare sub ochiul atent al medicilor, dar, mai cu seamă, al îngerului – păzitor văzut vreodată pe pământul românesc al copiilor, doctorul ocrotitor al acestora, celebrul Alexandru Pesamoscahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Pesamosca ), primul salvator al “trupului nemaivăzut de firav ce abia îl puteai găsi în palmele făcute căuş” – cum ni se confesează însuși poetul acum, adăugând: “Moartea chirurgului pediatru, viaţa mea de goluri şi plinuri m-au făcut să plâng întocmai ca un copil ce nu-şi doreşte a deveni om mare. Omul care a dăruit din viaţa sa zeci de mii de vieţi zecilor de mii de prunci cu probleme grave a fost el însuşi chemat la Dumnezeu întru rezolvarea propriilor probleme. A dăruit continuu, nu a strâns nimic material pentru propria-i fiinţă, s-a ales cu miile de amintiri ce m-au impresionat profund la intrarea în cămăruţa ce-i servea drept locuinţă”. Copilul Virgil Andronache izbutește însă, grație ajutorului divin primit prin mijlocirea medicului Pesamosca, datorită stăruinței lui de a trăi și a sacrificiului total al părinților săi, să finalizeze studiile la Școala Generală nr. 3 situată în cartierul natal, Odaia – Turnu Măgurele (între 1979-1987), apoi se înscrie la Liceului Industrial nr. 1 (“David Praporgescu”) din Turnu Măgurele (1987-1989) și continuă cele zece clase – în cadrul aceluiași liceu – la școala profesională de operatori chimiști în chimia anorganică pentru fabricarea îngrășămintelor chimice cu azot, fosfor și potasiu (NPK), pe care o absolvă în anul 1991. Profesează ca operator chimist, dar apare o altă îmbolnăvire gravă, de data aceasta, o ocluzie intestinală, fiind scăpat din gheara morții tot de medicul Pesamosca. Deși primise o indemnizație de șomaj bine plătită, Virgil Andronescu renunță însă la bani, se reîncadrează în muncă pentru a-și putea continua studiile, la seral, la Liceul Agricol („Sf. Haralambie”) din Turnu Măgurele (1992-1995), căpătând la absolvire atestatul profesional de contabil – statistician – planificator. Pentru  Virgil Andronescu, acești trei ani de la seral au avut un mare rol în ceea ce privește viitorul său drum poetic, căci – alături de profesoara de contabilitate, Boca Tănțica, și de cea de filosofie, Moldovan Ionela – reînființează, în1992, după douăzeci de ani de întrerupere, revista liceului, “Viorile zborului”, în felul acesta “ajungând să public pentru prima dată, dar fără voia mea” – cum ne arată poetul Andronescu – și, tot atunci, să participe “la Concursul și Festivalul național de literatură, unde am și fost premiat”.Debutul publicistic al poetului are loc la vârsta de 22 de ani, în anul 1994, în paginile “Teleormanului Liber”, semnând cu pseudonimul Androvir Nicolae, an în care primește Premiul al-III-lea și Premiul Editurii “Teleormanul Liber” la ediția a VI-a a “Festivalului național de poezie “Zaharia Stancu”” – desfășurat în comuna natală teleormăneană a scriitorului,la Salcia. Aceste izbânzi sunt însoțite, în intervalul 1994-1995, de mai multe apariții, nu numai în publicația mai sus numită, dar și în altele, ca: ”Viorile Zborului“, “Ecouri Dunărene”, ”Adolescentul”, cuprinzând poezie, articole de opinie, cronică plastică, eseu, grafică. Debutul editorial al poetului în volum colectiv se produce repede, în anul 1995(v. antologia Zodia Harfei, Alexandria: Editura “Teleormanul Liber”).Filonul artistic îl trage și spre pictura pe sticlă, luând parte ca amator la expoziții județene de această factură (la Alexandria, Roșiorii de Vede, Salcia, Turnu Măgurele), fiind apreciat și premiat pentru acuarelă și icoane pe sticlă de însuși Patriarhul Teoctist al Patriarhiei României, în anul1995, la Festivalul național de icoane pe sticlă “Icoana din sufletul copilului”, desfășurat la Bucuresti.Dar, luându-și bacalaureatul, în 1996, la Liceul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele, poetul Andronescu pornește – cum el însuși ni se confesează – “pe cărările vieții”. Astfel, în perioada teleormăneană de viață și de creație a poetului Andronescu (până în anul 2009), remarcăm faptul că, într-un prim interval, 1995-2002, Virgil Andronescu înregistrează noi colaborări la “Jurnal Teleormănean”, “Univers Teleormănean”, “Cetatea”,“Curierul Primăriei” etc. și că tot de acest răstimp creativ se leagă și calitatea sa de membru fondator al Cenaclului literar – artistic “Dimitrie Stelaru” (2001), respectiv cea de membru al Cenaclului “Zboruri” (2002).O vreme, Virgil Andronescu lucrează în București, în domeniul restaurărilor bisericești și al pietrăriei, iar în 2002, la aproape 30 de ani, pleacă împreună cu un bun prieten, artist plastic, și cu iubita acestuia în județul Bihor, în comuna Almașul Mic, unde pictează o biserică. Dar cum sănătatea poetului era șubredă (“căci până în preajma vârstei de treizeci de ani am fost într-o permanentă subocluzie intestinală” – după cum ne arată poetul acum),în vara anului 2002 poetul Andronescu traversează o altă cumpănă a vieții sale, scăpând din nou cu zile, mulțumită celor două operații întreprinse cu izbândă și ajutor ceresc de către medicul, asist. univ. dr. Simon Octavian, de la Spitalul Județean de Urgență din Oradea, în 2002 și 2003.Debutul prin volum propriu intervine destul de târziu, în anul2003, cu tomul Poezii, apărut sub numele său real, Nicolae Virgil Andronache (Alexandria: Editura Tipoalex, 2003, 124 p. Grafica interioară și coperte: autorul; text pe coperta IV: prof. Marțian Alexandru), contribuție premiată cu Diplomăpentru poezie – oferită de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național a Județului Teleorman.Între 2003-2006, Virgil Andronescu semnează poezii în paginile revistelor “Meandre” (Alexandria, judetul Teleorman, anul 2001), “Gazeta de Lița”, “Ecouri Dunărene”, participă la “Salonul Cărții cu Autograf” – 2003, Alexandria – Teleorman, îl regăsim ca expozant, cu acuarelă, la“Salonul artiștilor amatori din Teleorman” (edițiile 2002 și2004, la Alexandria), iar în anul 2003 primește Diploma Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național a Județului Teleorman, pentru debutul cu volumul Poezii.Din anul 2005, Virgil Andronescu este membru fondator al Clubului de Dezbateri Aletheia, de pe lângă Grupul Școlar ,,Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele, fiind recompensat, în același an, de primarul orașului, prof. Nicolae Mohanu, cu diplomă pentru buna organizare și coordonare a mesei rotunde desfășurată cu participare județeană și națională ca acțiune a “Clubului de Dezbateri Aletheia”.Nu în ultim rând, sunt de evidențiat activitatea sa de colaborator al postului  “Radio SUD – Turnu Măgurele” și cea de moderator al “talk-show-ul” cultural “Punctul sub I”, din perioada mai 2005 – aprilie 2006, cât și calitățile sale de co-autor tehnic (tehnoredactare, grafica, coperta, procesarea foto) și de prefațator al volumului monografic publicat de prof. Pascu A. Bolborici(Turnu Măgurele. Consemnări istorice și memorialistice, Alexandria : Editura“Teleormanul Liber”, 2006;v.șialbumul cu același titlu, autor, editură).Din perspectiva criticii și a istoriografiei literare, ochiul specialistului se deschide miraculos încă de la debutul poetului, observându-se efortul creativ al poetului Virgil Andronescu, consemnat de confrați literari, precum: TudorMatreșu (După 20 de ani, “Univers Teleormanean”, 1994), Mircea Dragnea (Dragi elevi, “Ecouri dunărene”, 1996), Emil Dumbravă (în Zodia Harfei, 1997); Tudor Matreșu, Un început promițător (“Jurnal Teleormănean”, 2001); Tudor Matreșu, Cronica de cenaclu (“Gazeta de Lița”, 2003); Tudor Matreșu, Lansare de carte la Turnu Măgurele (“Gazeta de Teleorman”, 2003); Liviu Comșia, Zbaterile sufletului stingher (“Drum”, nr. 69/ 3-9 sept. 2004, p. 6); Liviu Comșia,Poezii (“Meandre”, nr. 1-2/ 2004, p. 50); Stan V. Cristea,Dicționarul scriitorilor și publiciștilor teleormăneni(Alexandria: Editura “Rocriss”, 2005, p. 35-36); prof. Pascu A. Bolborici, Turnu Măgurele. Consemnări istorice şi memorialistice (Alexandria: Editura “Teleormanul Liber”, 110 p., 2006); Dumitru Vasile Delceanu, Dicționar – Vocația scrisului în Teleorman (Alexandria: Editura “Teleormanul Liber”, p. 243-244, 2007).Din anul 2009, vorbim deja despre o nouă perioadă de viață și creație, în noul spațiu geo-spiritual brăilean, unde poetulVirgil Andronescu s-a integrat, îndeobște, firesc și foarte bine, îmbrățișând arealul publicistic din zonă (la Brăila și Galați), încă de la sosire, fiind activ în “Ziarul de Brăila” (v. sept. 2009, editorialul Marea restructurare a început la cultură), în altele, precum “Convorbiri Literare”, având apariții pe situl revistei, între septembrie 2009 – iulie 2010, dar și în paginile revistei, de ex, în sept. 2009, în numărul 9 (165).Chiar și după stabilirea poetului la Brăila, în 2009, legătura lui cu orașul Turnu Măgurele, cu Segarcea Vale și cu Teleormanul, îndeobște, se păstrează. Astfel, în anul de răscruce, 2009, îl regăsim pe poet ca semnatarul postfeței la volumul poetei Carmen Lumiere (= Ciutură Carmen Luminiţa), Nodul din cer.Poezii (Prefață: prof. Mircea Dragnea. Grafică: Alexandru Rusu. Postfață: Virgil Andronescu, Alexandria: Tipoalex, 2009, 112 p.). La fel, identificăm recenzii ce îl privesc pe Virgil Andronescu, semnate, în 2011-2012, de Dumitru Anghel (v. Note de lector), în revista turneană “Ecouri dunărene”’.Dar, ce este important de observant este că în perioada brăileană (2009- 2019), poetul Virgil Andronache își publică alte șapte volume, pe care le amintim aici: 1. Chipul tău blând, coborât din icoane, mă ține strâns sub pleoapă.Poezii,Alexandria: EdituraTipoalex, 2010. Prefața: prof., scriitor – membru USR, Mircea Dragnea). Cartea s-a bucurat de o bună receptare critică din partea: prof. Dumbravă Emil; traducător, atașat cultural al Ambasadei Braziliei la București, Fernando Klabin; poet Tudor Matreșu și bibliotecar Aurora Negrilă de la Grupul Școlar “Sf. Haralambie”, unde poetul a terminat liceul. 2.Ultimele luni din viața umbrei mele. Poezii, Iași: Editura Alfa, 2011; Prefață: poetul și publicistului Tudor Matreșu; grafica interioară: Cristina Barbu. Lucrarea a fost recenzată de criticul literar brăilean Dumitru Anghel, în ziarul “Brăila”. 3.După Dumnezeu, potopul! Poezii. Iași: Editura PIM, 2011. Coperte realizate de poet; grafica interioară: Hugo Mărăcineanu. Prefața: prof. poet Constantin Gherghinoiu – membru USR. Postfață: critic literar Dumitru Anghel, membru USR; text critic de: Mihai Vintilă. 4. Foaie de observație – jurnalul unei conștiințe. Proză, Iași: Editura PIM, 2012. Prefață:  criticul literar, prof. dr. Viorel Coman – membru USR. Postfață: Dumitru Anghel, critic literar. Grafica coperte: Virgil Andronescu. Cartea a fost lansată în scop umanitar la Biblioteca Judeteană “Panait Istrati”’ dinBrăila. 5. Cronica potopului de după Dumnezeu. Poezii. București: Editura Zorio, 2014. Prefață: Petre Crăciun, membru al USR – președinte la nivel național al secției“Carte pentru copii și tineret”; cartea a fost lansată la Târgul Internațional de Carte “Gaudeamus”, desfășurat la București. 6. Necropsie lirică. Poezii, București: Editura Zorio, 2017; grafica interioară: artist plastic Bianca Pîrlog; coperte de Mihai Vintilă; prefață: critic literar A. G. Secară – membru USR. Cartea a fost apreciată de: Zeno Halupa – aforist, Valeriu Ion Găgiulescu – scriitor, Mihai Vintilă – poet, Dan Bistricean – poet, membru USR, Alexandru Halupa – poet, Hugo Mărăcineanu – artist plastic; text critic pe coperta IV: poeta Adelina Pop. Volumul a fost lansat la Librăria “M. Eminescu” din București. 7. Nuclee aforistice.Aforisme, Brăila: Editura “Proilavia” a Bibliotecii județene „Panait Istrati” din Brăila, 2018. Prefața: Zeno Halupa – aforist; grafica interioară și text critic: pictor Hugo Mărăcineanu. Postfața: prof. univ. dr. Valentin Popa. Coperte și machetare: Mihai Vintilă; texte copertă IV: Zeno Halupa, Valentin Popa și Hugo Mărăcineanu. Cartea a fost lansată la Teatrul “Maria Filotti” din Brăila.Șidin perspectivă publicistică, să arătăm că, în anii 2011-2012, Virgil Andronescu își sporește numărul colaborărilor la “Viața Brăilei”’, la ziarele cu variantă on-line “InfoEst.ro”,“infobraila.ro”, “natiunea.ro”, “optimalmedia.ro”, la “Info Zone” (din 2012, estet redactor al acestei reviste de informare urbană și rurală, furnizând  fotografii și articole, transmisii în direct de la evenimentele folclorice organizate de aceasta). De asemenea, Virgil Andronescu apare în lucrări de analiză a creației scriitoricești (v., în 2011, cartea de recenzii critice, Recensa redivivus a lui Dumitru Anghel,Ed. Zeit – Brăila; v., în 2012, prefață la vol. de versuri Alter-ego, al lui Dragoș Ionescu, Ed. PIM – Iasi etc.).Poetului Virgil Andronescu nu-i rămân însă străine unele acțiuni caritabile desfășurate în spațiu cultural – el însuși fiind una dintre persoanele cu o anume dizabilitate – organizând, de pildă, în anul 2012, un mare spectacol de caritate pe scena Filarmonicii Lyra din Brăila, în cadrul unei campanii umanitare tot de el inițiată și coordonată profesionist și cu suflet, ceea ce s-a observat prinrecompensarea lui, în același an, de către ziarul “Națiunea”, cu Diplomă pentru cărțile publicate și pentru campaniile umanitare inițiate.Tot acum, în 2012, Virgil Andronescu devine membru al Cenaclului brăilean “Panait Istrati”, ia parte la “Serile literare” din cadrul Clubului de Lectură – Galați, publică poezie în continuare în reviste (Pro Saeculum, Oglinda literară, Cronica, Boem@, Feed Back, Semne de carte, Poem Caffe etc etc, dar nu uită să țină la curent publicul teleomănean cu producțiile sale poetice (v. “Gazeta de Lița”, „Informația Teleormanului  – cu grupajul de poezii, în 2012, apărut sub titlul Virgil Andronescu – poetul condamnat la viață).În 2013, poetul Andronescu este inclus în două antologii de versuri, anume, în colecțiile de poezii Cu patria în suflet (I) și Cu patria în suflet – de drag, de jale și de dor  (II), publicatela București de Ed. Națiunea (cu lansare, în 2013, la Festivalul Internațional de carte “Bookfest 2013” de la București), în antologia de versuri ocazionată de edițiile în concurs (a VII-a, a VIII-a, a IX-a) din cadrul Festivalului – Concurs Internațional al Poeților din Balcani “Balcanica”(organizator și gazdă Biblioteca Județeană “Panait Istrati” din Brăila), la care poetul ia parte în calitate de concurent și este recompensat cu diplome semnate de președintele juriului, criticul literar Daniel Cristea-Enache. De remarcat este faptul că poetul luase parte și la ediția a VI-a a festivalului, dar ca participant în afara concursului.Din 2014, Virgil Andronescu este membru fondator al Mișcării literare “Litera13” din Brăila și redactor al revistei omonime, iar, mai departe, în intervalul 2015-2019, scriitorul Virgil Andronescu dă la iveală o serie de producții poetice, jurnalistice, fiind – totodată – angrenat într-o serie de proiecte culturale derulate în zona brăileană, dar și în cea de acasă, teleormăneană.În acest context, ne face plăcere să ne oprim asupra câtorva realizări, de ex., îl regăsim, an de an, prezent înantologii de critică literară, ca aceea a autorului Dumitru Anghel, O samă de scriitori (Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2014), apoi, după un an, în antologia lirică,PoețiiînCetate (Brăila: Editura Proilavia, 2015) – tipărită de Biblioteca Județeană “Panait Istrati” Brăila – sau, anul următor, în Antologie literară brăileană (Colecția “Cărțile Chirei”, Iași: Editura Pim, 2016), ca produs al celei de-a VIII-a ediții a “Taberei de creație și re-creație literară „Brăila – oraşul frate cu Dunărea””. Tot în 2016, Virgil Andronescu a fost menționat în lucrarea noastră (v. Gheorghe Sarău,Floarea rromă – 55 de exponenți rromi din România decedați după 1989, București: Editura Vanemonde), ca sprijinitor în documentarea pentru spațiul brăilean.Anul 2017, Virgil Andronescu a primit, la Mizil, o mențiune la Festivalul Internațional de Poezie și Epigramă “Romeo și Julieta”, ed. 2017-2018, în 2018 apar prezentări și recenzii la adresa creației sale poetice în mai multe publicații, scrie prefețe la volumele unor colegi și ia parte la lansările de carte ale confraților săi literari din creuzetul geo-artisticBrăila – Galați – Tecuci – Tulcea (v., de ex., prefața la volumul de poezii Anotimpuri pastelate de Sibiana Mirela Antoche).Foarte important, rădăcinile teleormănene ale poetului scot, din când în când, câte o ramificație și acasă, Virgil Andronescu luând parte, de pildă, la dotarea cu material privitor la creația sa în cadrul Muzeului localității Segarcea Vale (inaugurat pe 1 iunie 2018, în vechiul local al Școlii Olteanca), venind acolo împreună cu mama sa, originară din satul Olteanca, subsumat acestei comune, mai cu seamă că în aceste spații școlare ea fusese cândva elevă.Teleormănenii, în general, nu-l uită, l-au introdus, de pildă, în muzeul respectiv, de asemenea, turnu-măgurelenii l-au inclus în Monografia Grupului Școlar Tehnic “G-ral David Praporgescu” din Turnu Măgurele, liceul unde viitorul poet a urmat clasele a IX-a și a X-a de liceu și, în continuare, pe cele de școală profesională, pentru a avea o meserie practicată în urbea lui ș.a.m.d.Astăzi, sensibilizat de noi să-și deschidă și mai mult sufletul, ni se destăinuie cu luciditate: “Sunt multe și incredibilie secvențe de viață…de povestit și, cândva, le voi așterne pe hârtie; acum nu am făcut altceva decât să vă mărturisesc, în linii mari, despre perioada copilăriei și a adolescenței mele, episoade mai puțin cunoscute, mulțumindu-vă pentru atenția domniei voastre asupra mea, ca om și scriitor, și, la fel, tuturor celor pe care divinitatea mi i-a scos în cale! Bunului Dumnezeuîi mulțumesc pentru tot ce mi-a dat –o Cruce de dus în ceea ce privește sănătatea și hopurile de urcat în cariera de scriitor(aceasta alegându-mă pe mine, si nu eu pe ea!) -, și, de bună seamă, nu în ultimul rând, ci, în primul – Părinților mei, Ecaterina și Gabriel Andronache, dar și Bunicii mele, Maria Andronache! Cea mai mare reușită a mea este satisfacția că mi-am depășit condiția… Cel mai mare regret al meu – din pricina căruia și aparența că am o permanentă ceartă cu divinitatea – este legat de ceva prea dureros, pe care extrem de puțini oameni îl înțeleg. Dar am reușit să mă obișnuiesc cu asta în lumea în care trăiesc! /…/ Repet: nu eu am ales scrisul, ci el m-a ales pe mine! Și acest adevăr se revarsă asupra mea – fără a-l căuta ori forța – ca mângâiere și, în același timp, ca blestem ale   Cerului”. Și chiar este de reflectat aupra bilanțului trist și miraculos îndurat de tânărul poet, ce însumează răstimp de trei decenii, de la naștere și până în2003, peste zece intervenții chirurgicale de maximă și rară complexitate, pacientul supraviețuind, de fiecare dată, grație oamenilor “pe care Dumnezeu mi i-a scos în cale la timpul potrivit și în locul potrivit” – cum arată Virgil Andronescu – punți cărora, în 2007, ca nefasta salbă de necazuri să fie completă, avea să li se adauge și o răceală mai gravă tratată în Spitalul TBC din Rosiori de Vede. Cu optimism, căci poetul Virgil Andronescu a dat la iveală opt volume personale, să observăm însă că, în fond, acesta este o atât de necesară sare culturală“brăileano-teleormăneană”, rezultată din reacția dintre un acid – Turnu Măgurele – și o bază – Brăila, așa cum înaintea sa vor mai fi fost și alte astfel de “săruri”, produse prin această combinație: marea cântăreață de operă a lumii, Hariclea (Hariclia) Darcleè (născută – întâmplător la Brăila, trăitoare până la 16 ani la Turnu Măgurele), criticul literar Dumitru Anghel (teleormănean din Secara – trăitor în Brăila), scriitorul și avocatul Valeriu Găgiulescu  (născut la Brăila – trăitor la Turnu Măgurele), Dumitru Negru ( pictor, născut în com. 
Segarcea Vale – Teleorman ), muzeograf Traian Panea, dramaturgul Ion Bălan, etc. 

Mergi, Poete, pe drumul artelor, ce-ți fuse dăruit de Domnul!
Prof. univ. dr. Gheorghe Sarău, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine Universitatea din București, 16 martie 2019.

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑

Ora Brăilei

Pentru Brăila!

BRAILA CHIREI

revista de cultura si informatie

Mălin Bot, jurnalist independent

ZIARIST din 1994: Împreună construim cea mai curată cale în jurnalism. Sunt aici pentru a spune ceea ce cred nu pentru a face cuiva pe plac

Salcâm Plâns

spovedania aceasta mă va face un demon. și-mi va rupe lujerii inimii.

@ntonesei's blog

„In schimb, eu stiu ce inseamna sa fii un intelectual, adica un individ cerebro-spinal; sa ai mintea atit de plastica cit este posibil si coloana vertebrala atit de dreapta cit e necesar” (Michel Foucault, 1967)

Story in my live

"Viaţa nu este decât gândire." Sara Teasdale

StoreDay România

world in my eyes!

gagiulescu

Just another WordPress.com site

%d blogeri au apreciat: